Punctele arabice în astronomologie

Punctele arabice pot fi considerate nişte poziţii de cumpănă energetică ale temei astrale. Aceste elemente au fost propuse de către arabi, astăzi fiind cunoscute drept surse de informaţii auxiliare, utilizate în vederea aprofundării studiilor astrologice, cu precădere în situaţii în care unele aspecte ale temei natale necesită clarificări sau unde intervin conrtradicţii. Nu există influenţe clar dovedite ale acestor puncte, importanţa lor depinzând de ponderea calitativă pe care astrologul le-a atribuie în procesul interpretării (se consideră că punctele arabice au un mai mare impact asupra destinelor în situaţiile în care formează unghiuri fundamentale cu plantetele din tema natală). Cert este că nu poate fi efectuată o analiză corectă doar pe baza acestor elemente. Există mai multe tipuri de puncte arabice:

 - punctul de noroc, completat de punctul de spirit
 Punctul de noroc (PN), cunoscut şi sub numele de Pars Fortunae, este considerat cel mai important punct arabic, fiind asociat cu succesul obţinut prin eforturi proprii, precum şi cu evoluţia nivelului de conştiinţă prin intermediul energiilor manifeste (reprezentate de Soare) şi a celor nemanifeste (reprezentate de Lună). Poziţia PN se determină cu formula:

                                       PN  = Ascendent (Cuspida Casei I) + Lună - Soare,
pentru care este nevoie să fie cunoscute poziţiile ascendetnului, a Lunii şi a Soarelui pe cercul astrologic, iar apoi se recalculează în funcţie de 0° Berbec, pentru a fi măsurate în unităţi echivalente, pornind de la acelaşi reper. De exemplu, pornind de la ipoteza ca pe harta natală ascendentul se află la 12°39' în Leu, Soarele la 25°20' în Capricorn, iar Luna la 6°51' în Balanţă, prima etapă în vederea determinării PN ar fi conversia acestor poziţii, luând ca reper comun 0° Berbec. Făcând transformările necesare, ar rezulta că ascendentul este pe cerc la 132°39' faţă de acest reper (30° din Berbec + 30° din Taur + 30° din Gemeni + 30° din Rac + 12°39' din Leu), Soarele este la 295°20' (30° din Berbec + 30° din Taur + 30° din Gemeni + 30° din Rac + 30° din Leu + 30° din Fecioară + 30° din Balanţă + 30° din Scorpion + 30° din Săgetător + 25°20' din Capricorn), iar Luna este la 186°51' (30° din Berbec + 30° din Taur + 30° din Gemeni + 30° din Rac + 30° din Leu + 30° din Fecioară + 6°51' din Balanţă). Aplicând formula Punctului Norocului, vom obţine:
                                                                   PN = 132°39' + 186°51' - 295°20' =
                                                        318°90' - 295°20'  = 319°30' - 295°20' = 24°10',
prin urmare, PN se află la 24°10' în Berbec (deoarece gradele obţinute au fost măsurate începând cu 0° Berbec, iar rezutlatul va fi adăugat acestui reper).
             Punctului de spirit (PS) îi sunt atribuite conotaţii referitoare la originile nativului, la influenţele trecutului şi modul în care acestea se reflectă în situaţii prezente, felul în care s-au consumat diferite etape existenţiale, rămânând efectele vizibile ale factorilor nemanifeşti (formula de calcul arată faptul că punctul de spirit se alcătuieşte din elementele manifeste-reprezentate de Soare, din care se elimină cele ce ţin de subconştient - reprezentate de Lună). Se consideră că destinul omului porneşte de la punctul de spirit (un punct iniţiatic) şi tinde spre punctul norocului (un punct al desăvârşirii). Formula de calcul a punctului de spirit este următoarea:
                                                                  PS = Ascendent (Cuspida Casei I) + Soare - Lună
                    Preluând datele din exemplul precedent, putem determina şi poziţia PS pe harta natală, înlocuind elementele cunoscute în formula de mai sus:
                                                                  PS = 132°39' + 295°20' - 186°51' =
                                                                        472°59' - 186°51' = 286°8',
prin urmare PS se află la 16°8' în Capricorn (deoarcece 286°/30° înseamnă 9 sectoare de cerc, rest 16, adică se parcurge cercul până la completarea celei de-a noua zodii de la Berbec - aceasta este Săgetătorul - iar restul de 16° constituie deja parte din Capricorn; se adaugă apoi şi cele 8'). În cazul în care rezultatul ar fi negativ, gradele obţinute se scad de la 0° Berbec, adică unghiul obţinut se măsoară de la acest reper, în sens direct.

               - punctele de solstiţiu sau antiscionii sunt în număr de două (Vertex şi Antivertex), poziţia primului fiind determinată prin intersectarea eclipticii cu verticala de vest (cercul mare ce trece prin Zenit, Nadir şi punctul cardinal Vest) la momentul naşterii, iar poziţia celui de-al doilea, prin opoziţie (sau prin intersectarea eclipticii cu prima verticală, cea de Est). În funcţie de locul şi de momentul naşterii, cele două puncte imaginare de pe bolta cerească se pot identifica cu  punctele prin care trece Soarele la data solstiţiului de vară (în jurul datei de 22 iunie) şi, respectiv, la data solstiţiului de iarnă (în jurul datei de 22 decembrie), de unde şi denumirea de puncte de solstiţiu. În astronomie, ele sunt notate cu simbolurile ε şi ε' (vezi Sfera din jurul sferei). Vertexul este simbolizat printr-o cruce, indicând un domeniu de răscruce, de schimbare, de cumpănă, în corelaţie cu zodia şi cu casa astrologică în care se află. Antivertexul poate fi considerat drept finalizare a unei etape, punctul în care ciclul existenţial generat iniţial se încheie, pentru a lăsa loc altuia.

               - puncte intermediare sau de mijloc sunt elemente de cumpănă între energii planetare, mărci ale echilibrării aspectelor ce rezultă între diferite corpuri cereşti, indiferent de natura acestora. Există numeroase asemenea puncte (punctul arabic al nesincerităţii, al bolii, al căsătoriei, al frustrării, al raţiunii etc). Poziţia fiecăruia se poate determina printr-o formulă de calcul asemănătoare cu cea a punctului de noroc sau a punctului de spirit. În general, pentru efectuarea calculelor este nevoie de cunoaşterea poziţiei cuspidelor caselor astrologice (notate cu H1, H2, H3, ..., H12), de poziţia planetelor din tema natală şi de poziţiile dispozitorilor caselor astrologice (notate cu D1, D2, D3, ..., D12). Dispozitorul unei case astrologice este planeta care guvernează respectiva casă (planeta care guvernează zodia asociată casei respective), chiar dacă pe harta natală se poate ca aceasta să fie ocupată de o altă planetă. Principalele puncte arabice şi formulele de calcul aferente sunt sintetizate în tabelul următor: